search


keyboard_tab Cyber Resilience Act 2023/2841 RO

BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR GA HR HU IT LV LT MT NL PL PT RO SK SL SV print pdf

2023/2841 RO cercato: 'adoptat' . Output generated live by software developed by IusOnDemand srl


expand index adoptat:


whereas adoptat:


definitions:


cloud tag: and the number of total unique words without stopwords is: 768

 

Articolul 5

Punerea în aplicare a măsurilor

(1)   Până la 8 septembrie 2024, Consiliul interinstituțional pentru securitate cibernetică instituit în temeiul articolului 10, după consultarea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și după primirea de orientări din partea CERT-UE, emite orientări pentru entitățile Uniunii în scopul efectuării unei analize inițiale a securității cibernetice și al instituirii unui cadru intern de gestionare, guvernanță și control al riscurilor de securitate cibernetică în temeiul articolului 6, al efectuării unor evaluări ale maturității în materie de securitate cibernetică în temeiul articolului 7, al luării unor măsuri de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică în temeiul articolului 8, precum și al adoptării planului de securitate cibernetică în temeiul articolului 9.

(2)   La punerea în aplicare a articolelor 6-9, entitățile Uniunii țin seama de orientările menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, precum și de orientările și recomandările relevante adoptate în temeiul articolelor 11 și 14.

Articolul 10

Consiliul interinstituțional pentru securitate cibernetică

(1)   Se instituie Consiliul interinstituțional pentru securitate cibernetică (IICB).

(2)   IICB este responsabil cu:

(a)

monitorizarea și sprijinirea punerii în aplicare a prezentului regulament de către entitățile Uniunii;

(b)

supravegherea punerii în aplicare a priorităților și obiectivelor generale de către CERT-UE și de elaborarea de orientări strategice pentru CERT-UE.

(3)   IICB este format din:

(a)

un reprezentant desemnat de fiecare dintre următoarele instituții:

(i)

Parlamentul European;

(ii)

Consiliul European;

(iii)

Consiliul Uniunii Europene;

(iv)

Comisie;

(v)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

(vi)

Banca Centrală Europeană;

(vii)

Curtea de Conturi;

(viii)

Serviciul European de Acțiune Externă;

(ix)

Comitetul Economic și Social European;

(x)

Comitetul European al Regiunilor;

(xi)

Banca Europeană de Investiții;

(xii)

Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică;

(xiii)

ENISA;

(xiv)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD);

(xv)

Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial;

(b)

trei reprezentanți desemnați de Rețeaua agențiilor UE (EUAN), la propunerea Comitetului său consultativ pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru a reprezenta interesele organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii care își gestionează propriul mediu TIC, altele decât cele menționate la litera (a).

Entitățile Uniunii reprezentate în IICB urmăresc să asigure echilibrul de gen în rândul reprezentanților desemnați.

(4)   Membrii IICB pot fi asistați de un supleant. Alți reprezentanți ai entităților Uniunii menționate la alineatul (3) sau ai altor entități ale Uniunii pot fi invitați de președinte să participe la reuniunile IICB, fără drept de vot.

(5)   Șeful CERT-UE și președinții Grupului de cooperare, ai rețelei CSIRT și ai EU-CyCLONe instituite în temeiul articolelor 14, 15 și, respectiv, 16 din Directiva (UE) 2022/2555, sau supleanții acestora pot participa la reuniunile IICB în calitate de observatori. În cazuri excepționale, IICB poate, în conformitate cu regulamentul său intern de procedură să decidă altfel.

(6)   IICB își stabilește regulamentul intern de procedură.

(7)   IICB numește un președinte din rândul membrilor săi, în conformitate cu regulamentul intern de procedură, pentru o perioadă de trei ani. Supleantul președintelui devine membru titular al IICB pentru aceeași durată.

(8)   IICB se reunește de cel puțin trei ori pe an la inițiativa președintelui său, la solicitarea CERT-UE sau la solicitarea oricăruia dintre membrii săi.

(9)   Fiecare membru al IICB dispune de un vot. Deciziile IICB sunt adoptate cu majoritate simplă, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în prezentul regulament. Președintele IICB votează doar în caz de egalitate de voturi, situație în care poate exprima un vot decisiv.

(10)   IICB poate acționa printr-o procedură scrisă simplificată inițiată în conformitate cu regulamentul său intern de procedură. În temeiul procedurii respective, decizia relevantă se consideră aprobată în termenul stabilit de președinte, cu excepția cazului în care un membru formulează obiecții.

(11)   Secretariatul IICB este asigurat de Comisie și răspunde în fața președintelui IICB.

(12)   Reprezentantul numit de EUAN informează membrii EUAN cu privire la deciziile adoptate de IICB. Orice membru al EUAN are dreptul să supună atenției acelor reprezentanți și președintelui IICB orice chestiune care, în opinia sa, ar trebui adusă în atenția IICB.

(13)   IICB poate înființa un comitet executiv care să îl asiste în activitatea sa și căruia să îi delege o parte din sarcinile și competențele sale. IICB stabilește regulamentul de procedură al comitetului executiv, inclusiv sarcinile și competențele acestuia, precum și mandatul membrilor săi.

(14)   Până la 8 ianuarie 2025 și, ulterior, în fiecare an, IICB prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care detaliază progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament și care specifică, în special, gradul de cooperare a CERT-UE cu omologii săi naționali în fiecare dintre statele membre. Raportul reprezintă o contribuție la raportul bienal privind situația în materie de securitate cibernetică în Uniune, adoptat în temeiul articolului 18 din Directiva (UE) 2022/2555.

Articolul 12

Respectarea dispozițiilor

(1)   În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) și cu articolul 11, IICB monitorizează în mod eficace punerea în aplicare de către entitățile Uniunii a prezentului regulament și a orientărilor, a recomandărilor și a apelurilor la acțiune adoptate. IICB poate solicita entităților Uniunii informațiile sau documentele necesare în acest scop. În scopul adoptării unor măsuri de asigurare a conformității în temeiul prezentului articol, atunci când entitatea Uniunii în cauză este reprezentată direct în IICB, aceasta nu are drept de vot.

(2)   În cazul în care constată că o entitate a Uniunii nu a pus în aplicare în mod efectiv prezentul regulament sau orientările, recomandările sau apelurile la acțiune emise în temeiul acestuia, IICB poate, fără a aduce atingere procedurilor interne ale entității Uniunii în cauză și după ce îi oferă entității Uniunii în cauză ocazia de a-și prezenta observațiile:

(a)

să comunice entității Uniunii în cauză un aviz motivat despre lacunele constatate în punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)

să ofere, după consultarea CERT-UE, orientări entității Uniunii pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament a cadrului acesteia, a măsurilor de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică, a planului de securitate cibernetică și a obligațiilor de raportare, într-o perioadă specificată;

(c)

să emită un avertisment în vederea remedierii deficiențelor identificate într-o perioadă specificată, inclusiv recomandări de modificare a măsurilor adoptate de entitatea Uniunii în cauză în temeiul prezentului regulament;

(d)

să emită o notificare motivată către entitatea Uniunii în cauză, în cazul în care deficiențele identificate într-un avertisment emis în temeiul literei (c) nu au fost abordate suficient în termenul specificat;

(e)

să emită:

(i)

o recomandare de efectuare a unui audit; sau

(ii)

o cerere privind efectuarea unui audit de către un serviciu de audit terț;

(f)

dacă este cazul, să informeze Curtea de Conturi, în limitele mandatului său, cu privire la presupusa neconformitate;

(g)

să emită o recomandare pentru toate statele membre și entitățile Uniunii de a implementa o suspendare temporară a fluxurilor de date către entitatea Uniunii în cauză.

În sensul primului paragraf litera (c), audiența unui avertisment este restricționată în mod corespunzător, dacă este necesar, având în vedere riscul în materie de securitate cibernetică.

Avertismentele și recomandările emise în temeiul primului paragraf se adresează celui mai înalt nivel de conducere al entității Uniunii în cauză.

(3)   În cazul în care IICB a adoptat măsuri în temeiul alineatului (2) primul paragraf literele (a)-(g), entitatea Uniunii în cauză oferă detalii ale măsurilor și acțiunilor întreprinse pentru a remedia presupusele deficiențe identificate de IICB. Entitatea Uniunii transmite aceste detalii într-un termen rezonabil care urmează să fie convenit cu IICB.

(4)   În cazul în care consideră că există o încălcare persistentă a dispozițiilor prezentului regulament de către o entitate a Uniunii, care rezultă direct din acțiunile sau omisiunile unui funcționar sau ale unui alt agent al Uniunii, inclusiv la cel mai înalt nivel de conducere, IICB solicită entității Uniunii în cauză să ia măsurile corespunzătoare, solicitându-i inclusiv să adopte măsuri de natură disciplinară, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii Europene și cu orice altă norme și proceduri aplicabile. În acest scop, IICB transferă informațiile necesare către entitatea Uniunii în cauză.

(5)   În cazul în care entitățile Uniunii notifică faptul că nu sunt în măsură să respecte termenele-limită stabilite la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 8 alineatul (1), IICB poate, în cazuri justificate în mod corespunzător, ținând cont de dimensiunea entității Uniunii, să autorizeze prelungirea acestor termene-limită.

CAPITOLUL IV

CERT-UE

Articolul 21

Obligații de raportare

(1)   Un incident este considerat a fi semnificativ dacă:

(a)

a cauzat sau poate cauza perturbări operaționale grave în funcționarea entității Uniunii sau pierderi financiare pentru entitatea Uniunii în cauză;

(b)

a afectat sau poate afecta alte persoane fizice sau juridice, cauzând prejudicii materiale sau morale considerabile.

(2)   Entitățile Uniunii transmit CERT-UE:

(a)

fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 24 de ore de la data la care au luat cunoștință de incidentul semnificativ, o avertizare timpurie, care, după caz, indică dacă există suspiciuni că incidentul semnificativ este cauzat de acțiuni ilegale sau răuvoitoare sau ar putea avea un impact în mai multe entități sau transfrontalier;

(b)

fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 72 de ore din momentul în care au luat cunoștință de incidentul semnificativ, o notificare a incidentului, care, după caz, actualizează informațiile menționate la litera (a) și prezintă o evaluare inițială a incidentului semnificativ, inclusiv a gravității și a impactului acestuia, precum și a indicatorilor de compromitere, dacă sunt disponibili;

(c)

la cererea CERT-UE, un raport intermediar privind actualizări relevante ale situației;

(d)

un raport final, în termen de cel mult o lună de la transmiterea notificării cu privire la incident în temeiul literei (b), care să includă următoarele elemente:

(i)

o descriere detaliată a incidentului, inclusiv a gravității și a impactului acestuia;

(ii)

tipul de amenințare sau de cauză principală care probabil a declanșat incidentul;

(iii)

măsurile de atenuare aplicate și în curs;

(iv)

după caz, impactul transfrontalier sau inter-entități al incidentului;

(e)

în cazul unui incident în desfășurare la momentul prezentării raportului final menționat la litera (d), un raport privind progresele înregistrate și un raport final în termen de o lună de la gestionarea incidentului.

(3)   O entitate a Uniunii informează, fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 24 de ore de la data la care a luat cunoștință de un incident semnificativ, omologii relevanți din statele membre menționați la articolul 17 alineatul (1) din statul membru în care se află că s-a produs un incident semnificativ.

(4)   Entitățile Uniunii notifică, printre altele, toate informațiile care permit CERT-UE să stabilească orice impact inter-entități, orice impact asupra statului membru gazdă sau orice impact transfrontalier în urma unui incident semnificativ. Fără a aduce atingere articolului 12, simpla notificare nu expune entitatea Uniunii la o răspundere sporită.

(5)   După caz, entitățile Uniunii comunică, fără întârzieri nejustificate, utilizatorilor rețelei și ai sistemelor informatice afectate sau ai altor componente ale mediului TIC care ar putea fi afectate de un incident semnificativ sau de o amenințare cibernetică semnificativă și după caz, trebuie să ia măsuri de atenuare, orice măsuri sau măsuri corective pe care le pot lua ca răspuns la incidentul respectiv sau amenințarea respectivă. După caz, entitățile Uniunii informează utilizatorii respectivi despre amenințarea cibernetică semnificativă.

(6)   În cazul în care un incident semnificativ sau o amenințare cibernetică semnificativă afectează o rețea și un sistem informatic sau o componentă a mediului TIC al unei entități a Uniunii care știe că este conectată la mediul TIC al unei alte entități a Uniunii, CERT-UE emite o alertă privind o amenințare cibernetică relevantă.

(7)   Entitățile Uniunii, la cererea CERT-UE și fără întârzieri nejustificate, îi furnizează CERT-UE informații digitale create prin utilizarea dispozitivelor electronice implicate în incidentele respective. CERT-UE poate furniza detalii suplimentare privind tipurile de informații de care are nevoie pentru o cunoaștere detaliată a situației și pentru răspunsul la incidente.

(8)   CERT-UE transmite IICB, ENISA, INTCEN UE și rețelei CSIRT, o dată la trei luni, un raport de sinteză care include date anonimizate și agregate privind incidentele semnificative, incidentele, amenințările cibernetice, incidentele evitate la limită și vulnerabilitățile în temeiul articolului 20 și incidentele semnificative notificate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol. Raportul de sinteză reprezintă o contribuție la raportul bienal privind situația în materie de securitate cibernetică în Uniune, adoptat în temeiul articolului 18 din Directiva (UE) 2022/2555.

(9)   Până la 8 iulie 2024, IICB emite orientări sau recomandări care aduc precizări suplimentare privind modalitățile și formatul și conținutul raportării în conformitate cu prezentul articol. Atunci când elaborează astfel de orientări sau recomandări, IICB ține seama de orice acte de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (11) din Directiva (UE) 2022/2555 care precizează tipul de informații, formatul și procedura de notificare. CERT-UE difuzează detaliile tehnice adecvate pentru a permite detectarea proactivă, răspunsul la incidente sau adoptarea unor măsuri de atenuare de către entitățile Uniunii.

(10)   Obligațiile de raportare prevăzute la prezentul articol nu se aplică:

(a)

IUEC;

(b)

informațiilor a căror distribuție ulterioară a fost exclusă prin intermediul unui marcaj vizibil, cu excepția cazului în care schimbul acestora cu CERT-UE a fost permis în mod explicit.

Articolul 24

Realocare bugetară inițială

Pentru a asigura funcționarea corectă și stabilă a CERT-UE, Comisia poate propune realocarea personalului și a resurselor financiare către bugetul Comisiei, pentru a fi utilizate în operațiunile CERT-UE. Realocarea produce efecte în același timp cu primul buget anual al Comisiei adoptat după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 26

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

adoptat la Strasbourg, 13 decembrie 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

P. NAVARRO RÍOS


(1)  Poziția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 decembrie 2023.

(2)  Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80).

(3)  Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (JO L 151, 7.6.2019, p. 15).

(4)  Acordul dintre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Banca Europeană de Investiții privind organizarea și funcționarea unui Centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii (CERT-UE) (JO C 12, 13.1.2018, p. 1).

(5)  Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor comunități și de instituire a unor măsuri speciale tranzitorii aplicabile funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).

(6)  Recomandarea (UE) 2017/1584 a Comisiei din 13 septembrie 2017 privind răspunsul coordonat la incidentele și crizele de securitate cibernetică de mare amploare (JO L 239, 19.9.2017, p. 36).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(8)   JO C 258, 5.7.2022, p. 10.

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)



whereas









keyboard_arrow_down